Pizza NOT so Hut

Sunt o mancacioasa. Seriously, I love food, cant si dansez cand mananc ceva bun, asa ca atunci cand am auzit de noul blat umplut cu cascaval care ti se topeste in gura am fost in culmea fericirii. Am convins-o si pe Andreea sa imparta cu mine o pizza la Pizza Hut, o fapta pe care o regret profund si acum.

Ne-am asezat la singura masa curata din toata pizzeria. Ma rog, avea o sticla de apa pe jumatate goala care nu fusese ridicata inca, dar macar fata de masa nu era plina de firimituri. Dupa aproximativ 30 de secunde una din ospatarite alerga spre noi scotand flacari pe nari si aburi pe urechi: “Masa aceasta este ocupata, DACA NU ATI VAZUT!!!”. Intr-adevar, masa era ocupata de un barbat care in momentul in care noi intrasem in pizzerie era la toaleta. Embarrassing, I know.

Ne-am mutat la alta masa. Firimituri si pe masa si pe scaune, iar un tacam era pe jos. O alta chelnerita mai calma a venit repede sa stranga firimiturile (evident DUPA ce ne-am asezat noi la masa, ca sa scape cateva si pe tricoul meu alb). Andreea a ridicat tacamul de pe jos si l-a asezat pe masa. Domnisoara pleaca, lasand tacamurile pe masa. Dupa 10 minute vine cu un singur tacam, pentru mine. Cel care fusese ridicat de jos i-l aseaza Andreei. Andreea o atentioneaza, ea zice ceva de genul “dar nu aveam de unde sa stiu!!!” si inlocuieste tacamul folosit cu altul, care se afla deja pe masa cand ne-am asezat noi. Apoi s-a intors la bar si a comentat cateva minute bune incidentul cu colega cea nervoasa, care la inceput arata de parca i-ar fi ramas un chili in gat.

Pizza a fost buna, dar nici pe departe cum arata in reclama (what did i expect?). Totusi am jurat ca nu mai mananc niciodata o pizza cu aluat umplut cu cascaval, dintr-un motiv foarte simplu: ca sa o mananc, trebuie sa o comand de la Pizza Hut, pizzeria cu cel mai prost instruit personal din tot Iasul. I mean, ok, daca tot platesc 500 de mii pe o pizza care oriunde altundeva costa in jur de 250…macar ofera-mi o masa curata. Iar daca tacamurile vechi inca erau pe servetel, nefolosite, nu inseamna ca nu trebuie sa-mi aduci altele!!!

That’s it! No tips for you.

I sleep, my sheep

Draga Subconstientule,

Nu inteleg de ce ti se pare absolut necesar sa ma trezesti la anumite intervale in timpul noptii, fie prin cosmaruri oribile despre cum vine Potopul si singura mea salvare este sa ma catar pe un zgarie-nori (cand toata lumea stie ca pentru o persoana careia ii este frica de inaltime asta e cea mai proasta solutie), fie prin vise implicand orice alt fel de apa, ceea ce ma forteaza sa ma ridic din pat si sa alerg spre bucatarie pentru a-mi potoli setea, fie pur si simplu fara niciun motiv, altul decat placerea de a ma trezi.

A, si de asemenea, te rog sa nu ma mai fortezi sa visez anumiti tipi pe care nu-i pot avea. Sau tipi cu care am iesit. Really, nu e deloc necesar. Nu simt nevoia sa-mi intalnesc niciun Ex in Lumea Viselor. In niciun fel de situatie. Serios. Si de asemenea nu vreau sa-mi intalnesc foste prietene, cu care nu mai sunt prietena pentru ca am avut o cearta ca intre prietene. Lumea Viselor este un loc periculos, nu ma mai obliga sa dau peste oameni pe care nu vreau sa-i vad. De ce nu ma obligi sa ma intalnesc cu Jensen Ackles? Sau ce-ai zice de Jared Padalecki, si el doarme, si el viseaza, de ce nu ma pot intalni cu el?

Serios vorbind, Subconstientule, in ultima vreme cam intinzi coarda. Desi trebuie sa-ti multumesc pentru plaja aia insorita de aseara si pentru bronzul superb. Cel mai bun bronz pe care l-am obtinut pana acum. Macar vacantele mele se imbunatatesc in Lumea Viselor. Dar somnul nu mi se imbunatateste. Uitatul pe pereti de azi-noapte de la ora 4 pana la 6 a facut dureroasa citirea cursurilor de azi.

Nu ma obliga sa recurg la somnifere, nu o sa-ti placa. Sper ca aceasta scrisoare sa ne apropie mai mult, facandu-ne sa ne intelegem nevoile. I need to sleep and you need to stop fucking with that.

Toate cele bune,

Me, the one you torture.

Goodbye, cruel Romania, I’m moving to Japan!

Japanese firm offers “heartache leave” for staff

TOKYO (Reuters) - Lovelorn staff at a Japanese marketing company can take paid time off after a bad break-up with a partner, with more “heartache leave” on offer as they get older.

Hime & Company, which also gives staff paid time off to hit the shops during sales season, says heartache leave allows staff to cry themselves out and return to work refreshed. “Not everyone needs to take maternity leave but with heartbreak, everyone needs time off, just like when you get sick,” CEO Miki Hiradate, whose company of six women markets cosmetics and other goods targeted for women, told Reuters by telephone.Staff aged 24 years or younger can take one day off per year, while those between 25 and 29 can take two days off and those older can take three days off, the company said.

“Women in their 20s can find their next love quickly, but it’s tougher for women in their 30s, and their break-ups tend to be more serious,” Hiradate said.

Hime & Company staff can also take two mornings off twice a year as “sales shopping leave”, so they can race to stores to hunt for bargains.

“Before, women could take half-days off to go to sales, but you’d have to hide your shopping bags in lockers by the train station,” Hiradate said.

“But with paid leave, we don’t have to feel guilty about bringing our shopping bags to work, and we can enjoy the best part about sales shopping — talking about our purchases afterwards.”

(Reporting by Chisa Fujioka)

Deci oamenii si-au dat seama in sfarsit ca dragostea reprezinta motivul pentru 70% din sinuciderile din lume si ca celelalte 30% sunt rezultatul faptului ca te-a gasit jucandu-te de-a jack and jill cu sora ei. Speriati fiind de perspectiva de a ramane fara angajati, “Hime & Company” s-au gandit sa elaboreze o strategie complexa pentru a diminua efectele despartirilor. Nu stiu cum le-a trecut prin cap sa le dea cateva zile libere angajatilor, dar recunosc ca ideea MA INCANTA.

Sunt prea entuziasmata ca sa mai aduc in discutie si geniala idee de a da zile libere in perioada reducerilor de prin mall-uri. Am gasit Raiul, maine ma mut in Japonia.

Fucking Wonderland

Nu mai pot cu oamenii care se baga in fata la cozi! Romanul inca nu pricepe ca nu poate sari asa pur si simplu peste coada. Nu e corect, nu e frumos si daca trece in fata mea, nu este SAFE.

Era coada la farmacie. COADA. Asta inseamna ca femeia din fata mea era prima, apoi eram eu, apoi toti ceilalti. Se pare insa ca maimutoiul care s-a bagat in fata a sarit peste gradinita, unde ar fi trebuit sa invete principalele reguli sociale: spune “multumesc”, “te rog” si “cu placere”, imparte cu colegul si WAIT YOUR FUCKING TURN!

Smurf Me!

Scrie-ti numele, apasa enter si citeste-ti numele de smurf. My smurf name is M.C. Smurf.Un-smurfing-believable. ;))